Prezentarea localitatii

Suprafata: 10453 ha
Intravilan: 762,66 ha
Extravilan: 9690,34 ha
Populatie: 7622
Gospodarii: 2684
Nr. locuinte: 3460
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4
Nr. licee: 1
Nr. universitati: 2
Numele localitatilor aflate in administratie:
Călimăneşti, Căciulata, Pauşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă, Seaca
Asezarea geografica:
Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia), este aşezată la poalele Carpaţilor Meridionali, de o parte şi de alta a Râului Olt, la o altitudine relativ mică: 270-280 m.Are un climat blând, subalpin, deosebit de favorabil curei balneare.
Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7), la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti
Atestarea documentară
“…Călimănesti pe Olt…” atestat documentar la 20 mai 1388, prin Hrisovul lui Mircea cel Batrân, pe “care cu dragoste şi osârdie” l-a închinat mănăstirii Cozia.
Declarat oraş încă din anul 1927 (comună ubană), Călimăneştiul, împreună cu localitatea sa componentă Căciulata, este declarat staţiune balneoclimaterică de interes general H.G. nr. 1122/2002.
Activitati economice principale:
Turism
Obiective turistice:
Resursele turistice naturale din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
MUNŢII COZIA - masiv muntos situat în sud-vestul Munţilor Făgăraş, prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul", "Ursul", "Faraonul", etc.). Altitudinea maximă este 1660 m (vf. Cozia)
Istoricul grec Herodot credea că este muntele sfânt al dacilor cu numele de Kogaionon.
PARCUL NAŢIONAL COZIA - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului-Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic.Parcul national Cozia cuprinde trei unităţi montane distinct: Masivvul Cozia, in intregime, Masivul Nauţu (din Muntii Căpăţânii) si extremitatea sud-estică a Muntilor Lotului (Doabrele si Pădurea Călineştilor). Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ, trandafirul de Cozia, irisul, crinul galben de pădure, dediţelul etc.). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră, cerbul carpatin, căpriorul, ursul, lupul,  râsul, pisica sălbatică,  cocosul de munte,  bibilica dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn
DEFILEUL OTULUI - parte integrată a parcului, este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă)
OLTUL - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi croieşte, pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu şi Călimăneşti), unul dintre cele mai mari şi spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti, străpungând transversal, de la nord la sud, Carpaţii Meridionali
MUNŢII CĂPĂŢÂNII - se întind de la Călimăneşti până la Vaideeni, având cele mai ridicate înălţimi în partea vestică a Masivului Năruţiu (455 m în Cârligele Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate, iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile: Sturii - 1380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotrişorului - 876 m, Vârful Olăneştilor 1416 m, Dosul Pământului - 1219 m, Fruntea lui Dat - 1179 m
CASCADA LOTRIŞOR – se află în Parcul Naţional Cozia, în partea central sudică a Carpatilor Meridionali, la o altitudine de aproximatix 515 m. Cascada are o cădere de 30 m si este realizată de mina omului în anii 70 – 71’datorită  necesităţii construirii drumului forestier pe Valea Lotrişorului. Apa pârâului a fost deviată cu cca. 500 – 600m. mai sus, printr-un tunel săpat în strâncă.
APELE MINERALE SI TERMALE  – Factorii de cură naturaşă sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale sulfuroase, clorurate, bromurate, cu sodium, calciu si magneziu, in principal hipotonice. Apele  minerale de la Călimăneşti si Căciulata sunt folosite atât pentru uzul extern, sub formă de băi, căt si pentru uzul intern, fiind utilizate pentru diverse afectiuni: tratamentul bolilor digestive,al bolilor hepato-biliare, ale sistemului  renal si urinar, ale sistemului nervos periferic, afectiuni respiratorii, strări reumatismale, boli ginecologice, boli ORL, dermatologice, cardiovasculare si de altă natură, evident la recomandarea medicului.
Resursele turistice antropice din staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
ANSAMBLUL MĂNĂSTIREA COZIA  (Mănăstirea Cozia, Bolnita, Cozia Veche)- cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească, in stil bizantin authentic, este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 1386-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, care este îngropat in pronaosul manastirii. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugăriţa sub numele de Teofana. În cadrul Mănăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica Bolniţei, construită la începutul secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele originale, printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mănăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane Monument UNESCO
MĂNĂSTIREA TURNU - ctitorită în anul 1676 de  Varlaam, Episcopul Râmnicului si Mitropolitul Tării Româneşti. Biserica mare, cu trapeză si chili, are un stil architectonic străin traditiei vechi, având picturi in  ulei pe pânze, detaşate de pereţi. Tot aici găsim chili (peşteri) săpate in stâncă de sihaştrii care s-au retras de la Cozia. Denumirea Mănăstirii vine de la un turn masiv, de pe stanca numita "Piscul lui Teofil", construit in secolul al II-lea de legiunile romane din Castrul Arutela ale carui ruine se mai vad in Poiana Bivolari, mai jos de actuala hidrocentrala. La inceput i s-a zis "Schitul de dupa turn", apoi "Schitul Turnu", iar in cele din urma, "Mănăstirea Turnu".
SCITUL OSTROV, ctitorit de Neagoe Basarab şi construit între anii 1518-1522. Păstrează picturi murale interioare din 1752. Este situat pe o insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti
MĂNĂSTIREA STĂNIŞOARA  Primul schit din Nucet – Stănişoara, construit din lemn la o dată necunoscută, se leagă de sihaştrii Meletie, Neofit, Isaia ş.a., veniţi de la Mânăstirea Cozia. Mânăstire de călugări, zidită prin osârdia lui Gheorghe Cluceru şi altor boieri din Piteşti în anul 1747, arsă în 1788 şi refăcută în două rânduri (1818-1829; 1850). Biserica actuală zidită de Episcopul Gherasim Timuş (1900-1908) cu hramul Sfântul Gheorghe (23 aprilie). 
ARUTELA (ALUTELA) – castrul roman Declarat monument istoric. Pe malul stâng al Oltului, în poiana Bivolari, în timpul Imparatului  Hadrian, romanii au ridicat castrul Arutela, ca punct strategic de apărare al Limes Alutanusului. Castrul Arutela a fost zidit de romani în actuala poiană Bivolari (sau a bivolăriei) în anii 137-138. Băile de la Arutela se găseau undeva pe malul Oltului, nu departe de castru.
HOTEL CENTRAL -  declarat monument istoric. Clădire  cu o arhitectură în stil elveţian, realizată din piatră, cărămidă şi lemn. Construit intre anii  1881-1886, complexul a fost  inaugurat la 12 iulie 1886 de D.A. Stolojan, ministrul Domeniilor. La ora actuala, hotel de trei stele, reabilitat cu fonduri europene, pastreaza acelasi farmec de odinioara. 
GARA JIBLEA – monument istoric. Construită în anul 1899 din cărămidă presată, in stilul cantoanelor elveţiene.
​ALEEA DE CURĂ BALNEARĂ (DRUMUL GENIULUI/ DRUMUL MUNCITORULUI) – construit de genisti in timpul prumului război mondial, reabilitat prin fonduri eupopene, drumul leagă Călimăneştiul (de la Izvorul 7) de Căciulata (Hotel Traian) prin pădure, paralel cu DN 7, fiind un excelent factor de cură balneară.
Pentru valorificarea potentialului turistic , hoteluri spatioase, pensiuni si vile, restaurante si piscine stau dispozitia turistilor, asigurand tot confortul necesar.
Evenimente locale:
Zilele Orasului Călimăneşti 19 - 20 mai
Festivalul Naţional de Folclor "Cântecele Oltului",  organizat anual în luna august
Tabăra Internaţională de Pictură ”Vlaicu Ionescu” - 10-20 iulie
Tabăra Naţională Teatru “Florin Zamfirescu” - 10-20 iulie
Concursul Zonal de Proză Scurta pentru Copii: “De Crăciun: povestea unui copil”  - decembrie
Proiecte de investitii:
Proiecte de investiţii în derulare:
a) Mirajul Oltului - Dezvoltarea infrastructurii de turism;
b) Modernizarea parcurilor balneare din staţiunea Călimăneşti-Căciulata;
c) Modernzarea stăzilor pentru îmbunătăţirea confortului în staţiunea Călimăneşti-Căculata;
d) Reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezământului cultural "Casa de Cultură” Florin Zanfirescu.